A început
sezonul dovleceilor, mici, zemoşi şi dulci, mă încântă şi tentează de câte ori
merg la piaţă.
Piaţa este
o explozie de verde, parfumată şi gălăgioasă, mă tentează în fiecare zi cu câte
ceva, mă atrage şi mă alintă ca şi cum aş merge în propria grădină.
După o
iarnă rece şi capricioasă, iată ca vara mă răsfaţă cu toate visele mele de la
gura şemineului şi nu pot decât să-i fiu recunoscătoare. Mai aştept să văd ce
daruri voi culege din grădina mea de la Moşie, dar mai am de aşteptat puţin.
În ultimele
luni nu am mai gătit nimic din dovlecei. Mă cam săturasem de cei de import şi
m-am hotărât să aştept producţia autohtonă în speranţa că sunt mai spre bio şi
răsfăţaţi de soare şi nu de becurile de
sub folii.
Şi iată că
aşteptarea a luat sfârşit, piaţa este plină de dovlecei româneşti, cu siguranţă
mai gustoşi şi mai zemoşi decât cei din
iarnă.
Dar, hai
să-ţi povestesc despre o cremă pe care eu am botezat-o „pâté din dovlecel” ,
simplă şi rapidă, această cremă se potriveşte cu căldura de afară.
Ingrediente:
1 dovlecel
mijlociu (de preferat „în lapte”)
1 avocado
foarte copt
1 morcov
mic nou
3 căţei de
usturoi
4-5
ciuperci champignon
sare
Preparare:
Spală bine
în jet de apă rece toate legumele, mai puţin avocado, şi lasă-le la scurs
pentru scurt timp. Taie-le în bucăţi de 3-4 cm şi le răstoarnă într-un blender. Adaugă
usturoiul curăţat de coajă şi puţină sare. Mixează bine până totul devine o
pastă. Separat, într-un bol ceramic sau de plastic zdrobeşte avocado , curăţat
bineînţeles, folosind paleta de piure, sau o spatulă din lemn, ca o furculiţă.
Avocado în contact cu aerul se oxidează destul de repede, deci este bine să
nu-l blenduieşti. După ce ai zdrobit avocado până ce obţii o cremă compactă,
atunci amestecă-l cu restul ce ai mixat. Nu am folosit ulei pentru că avocado
este estul de untos şi înlocuieşte cu brio untul/ uleiul.
Pictează
alături câteva pete de verde, eu am folosit mărarul, dragostea mea şi să
înceapă răsfăţul!
Aventura
abia acum începe, şi sincer să-ţi spun, îmi place foarte mult.
Gustă şi
spune-mi ce simţi?!
Noi gusturi
şi texturi îţi invadează simţurile parcă amorţite de monotonie, curiozitatea
îţi învinge teama de nou şi, plăcut surprins, priveşti cu coada ochiului la
grădina plină de verde parfumată de roua
dimineţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu